Menu

Soluții moderne – chirurgia mâinii

August 20, 2020 - Uncategorized
Soluții moderne – chirurgia mâinii

Fractura de mână

O fractură de mână este o ruptură a unuia dintre oasele de la mână – oasele mici ale degetelor (falangele) și oasele lungi din palmă (metacarpienele). O mână poate fi ruptă prin cădere,  traumatism prin răsucire sau prin contact direct în timpul sporturilor.

În cele mai multe cazuri, o fractură de mână se va vindeca bine cu un tratament nechirurgical. În funcție de tipul și locația fracturii, aceasta poate include purtarea unei atele sau orteze  pentru o perioadă de timp. Pentru fractură de mână mai gravă sau pentru fractură de mână care nu se aliniază corect poate fi necesară intervenția chirurgicală pentru a realinia bucățile de os rupte.

Anatomie

Oasele lungi ale mâinii  includ:

Cea mai frecventă fractură de mână este o a celui de-al cincilea metacarpian  – osul mâinii care sprijină degetul mic. Aceasta este denumită în mod obișnuit „fractură a boxerului” și implică „gâtul” osului, lângă articulația cu degetul.

Simptome

Semnele și simptomele unei fractură de mână pot include:

Tratament

Tratament nechirurgical

Dacă o fractura de mana  nu se aliniază într-o poziție acceptabilă, de multe ori, medicul poate realinia fragmentele osoase manipulându-le ușor din nou în poziție, fără a face o incizie. Această procedură se numește reducere închisă. Ulterior se va aplica un tip de imobilizare specific fiecărei fracturi pentru a menține oasele într-o aliniere acceptabilă în timp ce se vindecă.

Tratament chirurgical

O fractură de mână necesită o intervenție chirurgicală pentru alinierea și stabilizarea fragmentelor din fractura de mână. Aceasta includ  și fracturi deschise în care bucăți de os au străpuns prin piele.

Complicații de fractură de mână

Deoarece unele fracturi necesită o imobilizare prelungită într-o atelă mâna și degetele pot deveni rigide. Medicul dumneavoastră sau, în unele cazuri, kinetoterapeutul, vă vor oferi exerciții specifice pentru a ajuta la scăderea rigidității și îmbunătățirea funcției.

În general, aceste proceduri sunt utilizate odată ce o fractură de mână sau  artroscopie de pumn s-au vindecat și nu există dovezi de progres sau îmbunătățirea funcției la nivelul degetului rănit. Medicul dumneavoastră va discuta cu dvs. dacă este necesară o procedură suplimentară în situația dvs. și cum vă poate afecta recuperarea.

Sindrom de tunel carpian este o tulburare care provoacă durere, slăbiciune și amorțeală la nivelul mâinii, mai exact la încheietura mâinii. Pacienții se plâng adesea de simptome în timpul activităților, cum ar fi conducerea unei mașini, ținerea  unui telefon în mana sau citirea ziarului.   

În stadii avansate ale bolii în care apare și afectarea componentei motorii a acestui nerv, pe lângă amorțeală și durere, pacienții se pot plânge și de slăbiciunea mâinii și căderea obiectelor, precum și dificultăți la activitățile ce necesită manualitate fină ( închiderea nasturilor spre exemplu).

În sindrom de tunel carpian sever, atrofierea mușchilor de la baza degetului mare apare, cu șanse mici de remediere a acestei probleme chiar și în urma intervenției chirurgicale.

Contractura  Dupuytren, cunoscută și sub denumirea de boala sau maladia dupuytren, se referă la formarea țesutului gros de tip „cicatrice” pe palmă, putând afecta orice deget. Aceasta duce la o contractură a degetul implicat, astfel încât pacientul nu poate extinde complet degetul din cauza efectului de legare a „cicatricei groase” localizate în palmă. Boala Dupuytren poate implica unul sau mai multe degete ale aceleiași mâini.

Cauzele exacte ale maladia  dupuytren nu sunt încă cunoscute, deși poate fi implicată susceptibilitatea genetică. Cercetări curente sugerează o problemă cu inflamația în palma mâinii care duce la formarea de corzi groase asemănătoare unei cicatrice.

Pacienții cu diabet sunt cunoscuți pentru dezvoltarea unei  forme de contractură Dupuytren care este mai puțin severă decât  forma obișnuită. Sunt  studii care leagă alcoolismul și consumul de tutun cu contractura Dupuytren, dar legătura nu este complet elucidată.

Primul semn de deget în resort este o senzație de rigiditate și dificultate la îndoirea degetului. Este posibil să observați o mică umflătură în palmă și să acuzați durere în palmă în zona crestelor de flexie palmară (așa cum poți vedea în figura alăturată).

Mai târziu, pe măsură ce simptomele se accentuează, deget în resort se poate „bloca” într-o poziție îndoită și trebuie îndreptat cu ajutorul celeilalte mâini. Când deget in resort se deblochează prin mișcare, posibil să simțiți o mică trosnitură  film.

Tendonul care îndoaie degetul trece printr-o teacă , la fel ca un tunel

Dacă tendonul devine mărit în urma inflamației, nu mai poate trece prin acest tunel (există o potrivire perfectă între mărimea tendonului și cea a tecii) deget in resort.

După ce se produce o fractură, organismul încearcă să unească cele 2 capete fracturate ale osului prin formarea de os nou. Atunci când, din diferite motive, spațiul rezultat în urma fracturii nu va fi umplut cu țesut osos ci cu un material de calitate inferioară , mai moale- țesutul fibros, vorbim despre o vindecare deficitară și apariția pseudoartroza de scafoid ( pseudo articulație datorită persistenței unui anumit grad de mișcare între cele două fragmente osoase) 

După cum am spus, pseudoartoza de scafoid reprezintă o evoluție nefavorabilă a procesului de vindecare a unei pseudeartroza de scafoid. Cauzele sunt multiple.

Dacă tratamentul pentru pseudoartoza de scafoid este corect instituit, șansele de evoluție către pseudoartroză de scafoid sunt mici și țin de factori care țin de biologia pacientului ( dacă fumează sau nu, starea sa de sănătate, vârsta etc).

De multe ori însă , pacienții nu beneficiază de un diagnostic corect – fie din cauză că nu merg la medic la timp după producerea traumatismului, fie pentru că inițial unele fracturi de scafoid nu sunt vizibile radiografic și sunt greșit diagnosticate ca simple entorse de pumn. Și astfel se ajunge în situația de a avea o fractură de scafoid neimobilizată, care cu mare probabilitate va evolua către pseudoartroză de scafoid, în cazurile fericite, sau chiar ocazional către o necroza de pol proximal a scafoidului ( polul proximal al scafoidului, datorită vascularizației deficitare, este expus la acest tip de complicație în care efectiv poate să moară).

Chirurgia mainii este aria din medicina ce se ocupa cu tratamentul chirurgical sau nechirurgical al unor afectiuni de la nivelul mainii si al membrului superior. Chirurgia mainii este un domeniu complex, care imbina tehnici de chirurgie generala, microchirurgie, chirurgie vasculara si ortopedica.

Chirurgia mainii este un domeniu fascinant pentru un chirurg mana. Mana este un teritoriu complex, care asociaza o structura anatomica de exceptie cu functii indispensabile vietii de zi cu zi. Fie ca este vorba de o trauma a scheletului osos, fie a tendoanelor, muschilor, vaselor sau nervilor locali, fie alterarea arhitecturii locale prin dezvoltarea unei tumori, efectul asupra pacientului si vietii sale este considerabil.

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *